Bruxelles, 1 septembrie 2008 – Renate Weber, europarlamentar PNL (ALDE) a prezentat, in aceasta seara, in plenul Parlamentului European, raportul “Consolidarea Eurojust”, intocmit in calitate de membra a Comisiei de libertati civile, justitie si afaceri interne a PE. Raportul – care i-a fost incredintat europarlamentarului roman in luna februarie 2008 – a fost aprobat de catre Comisia LIBE in luna iunie 2008 si urmeaza a fi votat marti, 2 septembrie, in plenul Parlamentului. Iata mai jos textul interventiei in plen in care Renate Weber a argumentat o parte din amendamentele propuse in raport:

"A ne gandi la Uniunea Europeana ca la o zona a libertatii, securitatii si justitiei ar fi nimic alceva decat un obiectiv remarcabil, daca nu ar exista implicarea agentiilor europene deja constituite, a caror capacitate de a actiona si de a reactiona pentru combaterea criminalitatii organizate trans-frontiera trebuie sa fie intarita. Consolidarea Eurojust are ca scop eficientizarea agentiei, in beneficiul cetatenilor nostri, dar si depasirea reticentei unora dintre statele membre cand vorbim despre schimbul de informatii privind infractiunile si anchetele in curs. 

As vrea sa multumesc tuturor raportorilor grupurilor parlamentare (shadow rapporteurs), cu care am lucrat foarte bine cu privire la aproape toate aspectele raportului, si as vrea sa multumesc si presedintelui Eurojust si echipei sale, pentru deschiderea manifestata pe parcursul acestui proces. In timpul elaborarii acestui raport am auzit mai multi colegi cerand infiintarea unui Procuror European si recunosc ca, in aceasta privinta, sunt mai degraba in favoarea armonizarii, a infiintarii unui sistem judiciar european, decat pentru re-re-reintarirea cooperarii.

Cu toate acestea, cred ca – dintr-o suma de motive – la acest moment suntem destul de departe de un asemenea obiectiv. 

Mai intai, pentru ca nu exista legislatie europeana care sa se refere la problema jurisdictiei in cazuri ce sunt de competenta Eurojust. 

In al doilea rand, din cauza reticentei aratate de statele membre chiar si in privinta transferarii unei parti din puterile lor de investigatie unei agentii europene. Textul referitor la posiblitatea ca membrii nationali ai Eurojust sa fie parte a unor « Echipe comune de investigatie » reprezinta un exemplu concludent. Practic le permite statelor membre sa decida in ce cazuri membrii nationali ai statelor lor actioneaza ca reprezentand tarile respective sau ca reprezentand Eurojust. Aceasta este o lipsa de incredere care ma face sa imi pun intrebari cu privire la eficacitatea combaterii criminalitatii transfrontaliere. 

Acesta este paradoxul: in timp ce membrii Parlamentului European sunt gata sa se concentreze asupra problemei criminalitatii grave transfrontaliere, inclusiv prin acordarea de puteri sporite Eurojust, principala noastra ingrijorare fiind doar respectul pentru drepturile omului, statele membre afirma una, dar fac legi intr-o maniera mai degraba contradictorie. Si este dificil sa le explicam cetatenilor nostri europeni cum putem obtine o zona de libertate, securitate si justitie, daca statele membre nu au suficienta incredere in propriile noastre agentii europene.

Insa noi, ca Parlament, intelegem si suntem de acord cu faptul ca, in calitate de organism de coordonare, Eurojust trebuie sa lucreze 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana. Comisia LIBE a cazut, de asemenea, de acord ca, pentru eficienta Eurojust, este esential ca membrii nationali sa aiba aceleasi puteri judiciare de care se bucura in propriile tari. Noi am votat si in favoarea intaririi relatiilor cu Europol si cu Reteaua Judiciara Europeana, precum si pentru crearea de legaturi cu alte agentii europene si internationale, precum FRONTEX, Interpol sau Organizatia Mondiala a Vamilor. 

Ceea ce noi, ca membri ai Parlamentului European, am cerut – iar raportul pe care l-am redactat reflecta aceasta abordare – este un echilibru corespunzator intre puterile Eurojust si cele ale membrilor sai nationali, pe de o parte, si drepturile inculpatilor, pe de alta parte. De aceea, mai multe amendamente pe care le-am propus au ca obiectiv cresterea nivelului de protectie a drepturilor procedurale, precum dreptul la aparare, dreptul la un proces corect, dreptul de a fi informat si accesul la justitie in cazul unei investigatii abuzive.  

In acelasi timp, desi sunt constienta de existenta unui sistem puternic de protectie a datelor, pus la punct de Agentie, mai multe amendamente pe care le-am propus si care au fost adoptate de Comisia LIBE, reprezinta masuri suplimentare de prevedere. Insa o ingrijorare serioasa exista inca in privinta datelor transmise unor tari terte si unor organizatii internationale. Deoarece adevarul este ca nu stim ce se va intampla, in realitate, cu aceste date, si pentru a ne asigura ca standardele noastre europene vor fi respectate, am propus infiintarea unui mecanism de evaluare. 

In fine, dar nu mai putin important, sunt ingrijorata cu privire la rolul pe care Parlamentul European ar trebui sa il aiba in relatia cu Eurojust. Faptul ca nu stim care va fi soarta Tratatului de la Lisabona nu face decat sa intareasca aceasta ingrijorare. Cu toate acestea, nu exista nicio prevedere in actuala legislatie comunitara care ca impiedice Parlamentul sa aiba o functie activa in supravegherea activitatii Eurojust. Este in intregime o problema de vointa politica si sper sincer ca acestui Parlament i se va permite sa isi faca treaba.”