Bruxelles, 21 februarie 2008 - Declaratia de independenta adoptata pe 17 februarie 2008 de Parlamentul de la Pristina a consacrat o realitate: aparitia pe harta lumii a unui nou stat, Kosovo. Nimic din dreptul international nu se opune recunoasterii statului kosovar. Acelasi drept international care a justificat prezenta comunitatii internationale in Kosovo atunci cand insasi existenta albanezilor kosovari era pusa in pericol indreptateste acum aparitia noului stat si da posibilitatea statelor lumii sa il recunoasca.

Deplang faptul ca Uniunea Europeana, de la care toti avem asteptari uriase in ceea ce priveste rolul pe care poate si trebuie sa-l joace in relatiile internationale, nu a reusit sa aiba un punct de vedere comun in chestiunea recunoasterii Kosovo, dar este clar ca si Concluziile Consiliului Uniunii din 18 februarie 2008 si atitudinea statelor membre care deja au recunoscut noul stat respecta dreptul international. Aceasta recunoastere demonstreaza in acelasi timp angajamentul si responsabilitatea lor pentru stabilitatea in zona si pentru ca  procesul de tranzitie al noii tarii, de aparitie si consolidare a noilor institutii, sa se petreaca in conformitate cu regulile democratice si cu respectarea drepturilor omului.

Evident, statul Kosovo are el insusi obligatia ca, in conformitate cu dreptul international, sa respecte drepturile omului, drepturile minoritatii sarbe si ale celorlalte minoritati.

Romania a ales sa nu recunoasca statul Kosovo. Speculatiile in legatura cu aparitia unui precedent nu au nici un fundament. Nu numai ca este exclusa orice asemanare cu Transilvania, dar nici macar aparitia si recunoasterea statului Kosovo nu poate sa constituie un precedent, pentru ca fiecare caz in care unei comunitati ii este amenintata existenta, ceea ce afecteaza grav pacea mondiala, este judecat de sine statator. Dreptul international recunoaste dreptul la secesiune atunci cand aceasta este ultima posibilitate pentru a asigura continuarea existentei unei comunitati, a culturii si traditiilor acesteia.  

In contextul aparitiei unui nou stat si al problemelor cu care acesta se  confrunta, Romania ar putea sa joace un rol semnificativ prin transferul de expertiza pe care il are in relatia cu propriile sale minoritati si sa devina un factor important in evolutia democratica a noului stat kosovar.

Nu in ultimul rand, ar fi firesc ca parteneriatele strategice pe care Romania le-a incheiat prin presedintele statului cu SUA, Marea Britanie, Franta, care au recunoscut deja statul Kosovo, sa se regaseasca intr-o pozitie comuna intr-un moment de asemenea importanta cum este aparitia unui nou stat si asistenta acordata acestuia pentru a deveni un factor de stabilitate in Balcani.