Politicile publice privind sustinerea familiei si a copiilor
Bucuresti, 17 noiembrie 2008 – “Nu s-a articulat inca, in societatea romaneasca, o idee privind tipurile si calitatea serviciilor care ar putea fi oferite pentru a sustine familiile si, implicit, a imbunatati viata copiilor. De exemplu, un program de lucru flexibil pentru parinti, politici de atragere a parintilor, mai ales a mamelor, pe piata muncii, asa cum exista in mai multe state vest-europene.”
Aceasta este opinia exprimata de Renate Weber, sefa Delegatiei PNL in Parlamentul European, in cadrul simpozionului „O agenda politica europeana pentru calitatea copilariei. Romania – studiu de caz: copiii emigrantilor romani”, organizat luni, 17 noiembrie, la Bucuresti, de europarlamentara PSD Rovana Plumb.
"Cred ca societatea romaneasca doreste in continuare ca statul sa intervina puternic in sustinerea familiei si a copiilor, dar felul in care considera fireasca aceasta interventie nu depaseste modelele existente in timpul regimului comunist, respectiv alocatii de stat pentru copii nediferentiate in functie de veniturile parintilor sau de numarul copiilor, indemnizatii parentale pentru o perioada de timp mai mare dupa nastere”, este de parere Renate Weber.
Cu alte cuvinte, “nu exista o cerere in ceea ce priveste serviciile de care copiii ar trebui sa beneficieze in cadrul sistemului de educatie publica, din perioada prescolara si pana la terminarea studiilor”, a explicat d-na Weber in fata participantilor la simpozion, adaugand ca este vorba de activitati care, fara sa presupuna cheltuieli suplimentare din partea familiei, sa-i ajute sa-si descopere abilitati pe baza carora sa aleaga tipul de educatie potrivit pentru ei, pe masura parcurgerii diferitelor etape sau care sa-i orienteze in alegerea unei profesii in viitor.
“Activitatile extracuriculare are trebui sa aiba loc chiar in incinta scolilor, de la practicarea sporturilor, la activitati artistice diferite, la folosirea extensiva a computerelor, la invatarea mai multor limbi straine, la jurnalism scolar etc., contribuind astfel la imbunatatirea comunicarii intre copii si la instalarea sentimentului ca scoala este este locul in care copiii se formeaza cu adevarat si se simt bine si in siguranta.
O astfel de abordare cred ca ar fi ajutat multi dintre copiii care au ramas singuri dupa ce parintii au plecat sa lucreze in alte tari, pentru ca macar o parte din mediul lor si din ocupatiile lor ar fi ramas aceleasi si i-ar fi ajutat in perioadele de criza determinate de plecarea parintilor”.
In opinia europarlamentarei PNL, “cata vreme nu exista solicitari din partea societatii privind astfel de tipuri de politici publice, este evident ca ele trebuie articulate de sus in jos, de la nivelul autoritatilor si puse la dispozitia publicului, adica, paradoxal, oferta trebuie sa creeze cererea."
Aceasta este opinia exprimata de Renate Weber, sefa Delegatiei PNL in Parlamentul European, in cadrul simpozionului „O agenda politica europeana pentru calitatea copilariei. Romania – studiu de caz: copiii emigrantilor romani”, organizat luni, 17 noiembrie, la Bucuresti, de europarlamentara PSD Rovana Plumb.
"Cred ca societatea romaneasca doreste in continuare ca statul sa intervina puternic in sustinerea familiei si a copiilor, dar felul in care considera fireasca aceasta interventie nu depaseste modelele existente in timpul regimului comunist, respectiv alocatii de stat pentru copii nediferentiate in functie de veniturile parintilor sau de numarul copiilor, indemnizatii parentale pentru o perioada de timp mai mare dupa nastere”, este de parere Renate Weber.
Cu alte cuvinte, “nu exista o cerere in ceea ce priveste serviciile de care copiii ar trebui sa beneficieze in cadrul sistemului de educatie publica, din perioada prescolara si pana la terminarea studiilor”, a explicat d-na Weber in fata participantilor la simpozion, adaugand ca este vorba de activitati care, fara sa presupuna cheltuieli suplimentare din partea familiei, sa-i ajute sa-si descopere abilitati pe baza carora sa aleaga tipul de educatie potrivit pentru ei, pe masura parcurgerii diferitelor etape sau care sa-i orienteze in alegerea unei profesii in viitor.
“Activitatile extracuriculare are trebui sa aiba loc chiar in incinta scolilor, de la practicarea sporturilor, la activitati artistice diferite, la folosirea extensiva a computerelor, la invatarea mai multor limbi straine, la jurnalism scolar etc., contribuind astfel la imbunatatirea comunicarii intre copii si la instalarea sentimentului ca scoala este este locul in care copiii se formeaza cu adevarat si se simt bine si in siguranta.
O astfel de abordare cred ca ar fi ajutat multi dintre copiii care au ramas singuri dupa ce parintii au plecat sa lucreze in alte tari, pentru ca macar o parte din mediul lor si din ocupatiile lor ar fi ramas aceleasi si i-ar fi ajutat in perioadele de criza determinate de plecarea parintilor”.
In opinia europarlamentarei PNL, “cata vreme nu exista solicitari din partea societatii privind astfel de tipuri de politici publice, este evident ca ele trebuie articulate de sus in jos, de la nivelul autoritatilor si puse la dispozitia publicului, adica, paradoxal, oferta trebuie sa creeze cererea."
Din data: 2008-11-17