"EBA e o forma fara fond"
V.R: Desi se spune ca a castigat masiv dreapta in Parlamentul European, statistic vorbind, atat ALDE cat si Partidul Popularilor Europeni au obtinut mai putine mandate decat acum 5 ani. Este un fenomen care se inregistreaza pentru toate grupurile parlamentare. Singurii care au crescut cu 2 procente sunt Verzii. Spectaculoasa este insa cresterea eurodeputatilor care nu sunt afiliati niciunui grup politic. Numarul acestora a ajuns de la 3,8% la 12,6%. In aceasta legislatura credeti ca se vor constitui si alte grupuri parlamentare?
R.W: Dreapta a castigat prin comparatie cu stanga, daca numaram mandatele PPE si pe cele ale PSE. Va depinde de negocierile care vor avea loc daca in urmatorii ani se va impune viziunea dreptei din PPE, care uneori este foarte conservatoare, sau cea de centru, centru-stanga.
Dar, faptul ca, in urma alegerilor, 90 de parlamentari sunt independenti, venind din zona extremei drepte, este ingrijorator. Foarte probabil ei vor reusi sa creeze un grup politic nou. Nu toti, o parte din ei. Eu personal nevazand posibilitatea conservatorilor britanici de a crea un grup comun cu extremistii olandezi, maghiari si cei din Romania Mare.
V.R: Faptul ca nu ii veti mai avea colegi pe Daniel Daianu, Magor Csibi, eurodeputati extrem de activi si combativi, va deranjeaza?
R.W: Regret foarte mult faptul ca din delegatia noastra nu vor mai face parte nici Daniel Daianu, nici Magor Csibi. Primul era recunoscut ca fiind printre "greii" din Parlamentul European in ce priveste expertiza si experienta in domeniul macroeconomiei si al finantelor. In ce-l priveste pe Magor, el a avut o evolutie excelenta in Comisia de mediu in care a activat. Desi avea doar 27 de ani cand a intrat in Parlamentul European, a fost impresionant sa vad cat de repede a reusit sa castige aprecierea si respectul colegilor prin dedicatia sa fata de protectia mediului si felul in care s-a profesionalizat pe parcursul acestui an si jumatate.
V.R: Va onoreaza sau va intristeaza ca veti fi colega cu EBA in Parlamentul European?
R.W: EBA e o forma fara fond. Eu cred ca ea va face parte din masa eurodeputatilor tacuti care ocupa un loc degeaba. Sunt si altii ca ea in Parlamentul European, chiar daca nu toti printisori de sefi de stat. Sper ca presa din Romania sa nu-i faca publicitate pe parcursul acestui mandat pentru ce nu va face.
V.R: Ati stat in umbra la aceste alegeri. De ce? Sunteti unul dintre cei mai activi si respectati europarlamentari romani.
R.W: Primele doua saptamani am facut campanie in tara, in judetele din nord-est. Apoi in alte cateva judete. M-am intalnit, in total, cu cateva mii de alegatori, ma refer la intalniri care durau circa o ora si jumatate-doua fiecare, cu prezentari, intrebari, raspunsuri. Am avut cateva zeci de intalniri cu presa, interviuri tv si radio. In ultima saptamana am fost la mai multe actiuni in Bucuresti si dezbateri la televiziunile cu acoperire nationala. Nu stiu sa spun daca a fost strategia partidului, strategia mea sau ne-am intalnit la mijloc...
V.R: Cum comentati rezultatul PNL la euroalegeri. Este un esec al liberalilor?
R.W: Mi-am dorit foarte mult sa avem un rezultat de 23-24%. Speram ca, astfel, sa mergem cu o echipa de opt europarlamentari la Brusseles. Sunt mai multe aspecte pe care nu le inteleg la rezultatul de 14.52% pe care l-am obtinut. De ce sondajele de opinie nu s-au confirmat cu privire la noi, dar s-au confirmat la ceilalti? Ca oricare alt membru al PNL, astept o analiza a ceea ce s-a intamplat si propunerile pentru ca alegerile prezidentiale sa ne prinda cu motoarele turate la maximum.
Tariceanu si critica constructiva
V.R: Ati vazut scrisoarea deschisa al fostului presedinte Calin Popescu Tariceanu catre liberali? Cum o comentati?
R.W: As aprecia scrisoarea domnului Tariceanu ca intrand in categoria "criticii constructive". Sigur ca este critica, direct sau implicit, dar si constructiva prin ideile asupra carora ne invita sa reflectam. Impartasesc punctul sau de vedere cu privire la necesitatea de a avea un proiect pentru Romania, care sa ajute nu doar la depasirea actualei crize, ci si la relansarea Romaniei dupa aceea, pe multiple planuri. Cred ca discutiile pe care PNL le-a inceput cu mediul de afaceri, in timpul actualei campanii, sunt salutare si sunt parte a constructiei dimensiunii economice a acestui proiect si trebuie continuate. In acelasi timp, ma gandesc ca una din urmarile actualei crize va fi ca doctrinele vor suferi nuantari. Am auzit deseori ca in Romania doctrinele nu conteaza, o formula care mi se pare ca desconsidera electoratul. Eu cred ca oamenii ar trebui sa stie cum ne raportam la diferite teme - de la cele economice la cele sociale, la cele morale, inlcusiv la cele considerate sensibile. Astfel, vom sti mai bine cine e electoratul nostru.
V.R: Macovei pentru justitie sau Ciolos pentru Agricultura? Pe cine sustineti in batalia pentru comisarul european?
Este imposibil sa obtii portofoliul pe Justitie, cata vreme noi suntem in procedura de verificare si cooperare. Portofoliul agriculturii si dezvoltarii rurale este foarte interesant. Dar cred ca in discutie mai sunt si alte nume. Normal este sa ai personalitati politice puternice, fosti ministri sau prim-ministri, iar lor sa li se gaseasca un portofoliu puternic. Se pare ca in cazul nostru va fi pe dos, adica se va decide portofoliul si apoi se va cauta omul potrivit.
V.R: De ce portofoliu ar avea nevoie Romania in Comisie pentru urmatorii cinci ani?
R.W: Avem nevoie de un portofoliu cu aquis comunitar, pentru ca, astfel, ar avea multa influenta politica. Orice comisar care urmareste implementarea legislatiei europene are multa forta si, odata ajuns comisar, el sau ea nu mai reprezinta Romania, ci serveste intreaga Uniune. Prin portofoliu si prestatie aduce vizibilitate si Romaniei.
V.R: Care este cel mai acut, important subiect pe plan european? Nu unul la moda sau in dezbaterile politice.
R.W: In acest moment nu exista ceva mai important decat depasirea actualei crize si asigurarea masurilor pentru ca, in viitor, ceva asemanator sa nu mai fie posibil. Iar asta presupune o actiune comuna, o actiune a Uniunii Europene, si nu doar una individuala a statelor membre.
V.R: In criza muncitorilor romani din Italia ati avut o reactie extrem de ferma. Ati trimis o scrisoare vicepresedintelui CE, Jacques Barrot, in care criticati fenomenul xenofobiei impotriva muncitorilor romani din Italia. S-a schimbat ceva in atitudinea oficialilor europeni fata de problema in cauza? Ce feedback ati primit la toate eforturile de sustinere a drepturilor si libertatilor romanilor in Europa?
R.W: Am primit raspunsuri la toate intrebarile adresate Comsiei Europene. Unele au fost formulate intr-un limbaj diplomatic, dar cel mai mult mi-a atras atentia raspunsul la intrebarea privind strategia Guvernului italian de imbunatatire a situatiei persoanelor din taberele de "nomazi". Raspunsul arata ca, abia dupa ce eu am pus intrebarea, Comisia Europeana si-a adus si ea aminte ca ar fi trebuit sa ceara autoritatilor italiene aceste informatii privind locuintele, accesul la educatie, serviciile de sanatate si a primit un raport din partea autoritatilor italiene, pe care il analiza de vreo doua luni de zile, fara sa fi ajuns la o concluzie! Am solicitat Comisiei Europene sa-mi fie pus si mie la dispozitie acel raport care, in mod evident, este de interes public si trebuie facut public. Mi s-a indicat sa urmez o anumita procedura, ceea ce am facut, dar in final mi s-a spus ca pot sa-mi puna la dispozitie raportul numai daca vor fi de acord si autoritatile italiene! Halucinant!! Nu-i asa ca mai avem mult de facut pentru a asigura transparenta in interiorul institutiilor europene?
„Sa nu ne fie rusine ca suntem romani"
V.R: Cum putem scapa de "rusinea" de a fi roman in Europa? Cand conservatorii Europei ne vor respecta si noua, romanilor, drepturile si libertatile noastre individuale?
R.W: In primul rand, trebuie sa nu ne fie rusine ca suntem romani. Mie personal nu mi-a fost nicio clipa rusine fata de cei din afara, nici in acest mandat, nici inainte. Daca ne referim la gravele probleme de drepturile omului pe care le-am avut (de la copiii din orfelinate, la discriminarea persoanelor HIV pozitiv sau la adoptiile internationale care devenisera o afacere la limita infractiunii) sau daca ne referim la deficitul de democratie si coruptia care exista la noi, intotdeauna am preferat sa discut deschis despre aceste subiecte si sa solicit participantilor la dialog solutii. Pe de alta parte, este adevarat ca atat timp cat noi insine - prin autoritatile acestui stat - ne vom prezenta mai ales in acest fel, cu neajunsurile de acasa si nu cu aspectele pozitive, ceilalti vor specula acest lucru si-l vor intari. Eu afirm raspicat ca multi vor sa atraga atentia asupra catorva aspecte negative de la noi pentru a nu recunoaste ca de fapt se tem de o competitie reala pe piata muncii, la care romanii sa poata participa cu sanse egale, pentru ca multi stiu ca romanii sunt foarte muncitori, priceputi, talentati si se tem ca le-ar putea lua locul cu usurinta.
V.R: Marea Britanie nu a acordat romanilor, nici la doi ani si jumatate dupa integrare, acces liber la piata muncii din aceasta tara. Cand credeti ca se rezolva aceasta problema? Care au fost initiativele europarlamentarilor romani in acest sens?
R.W: Din pacate, in perioade de criza economica gestul reflex al guvernelor este sa restrictioneze accesul pe piata muncii al celor care vin din alte state, fie ele si membre ale UE. Marea Britanie, de exemplu, a decis sa prelungeasca restrictia in privinta tuturor statelor estice care au intrat in UE dupa 2004. In mandatul trecut eu am avut initiativa, impreuna cu un deputat bulgar, de a trimite scrisori autoritatilor din statele unde muncitorii nostri au restrictii pe piata muncii, co-semnate de colegi europarlamentari din acele tari, explicand avantajele prezentei muncitorilor din Romania si Bulgaria si solicitand ridicarea restrictiilor. Poate ca uneori a ajutat. Oricum, voi continua sa fac acest lucru.
V.R: Cat credeti ca va mai dura proiectul european, Uniunea Europeana ca entitate? Toate au un sfarsit.
R.W: Cred prea mult in proiectul european ca sa accept ca se va incheia. Uniunea Europeana, chiar si atunci cand va intra in vigoare Tratatul de la Lisabona, chiar daca va avea personalitate juridica, nu va fi atat de mult "o entitate" in sensul clasic al cuvantului, cat un proces. Iar un proces continua, cu dezbateri si modificari de tratate institutionale, cu acceptarea de noi membri.
V.R:. Care a fost cel mai tensionat moment in colaborarea cu Traian Basescu, in perioada cat ati fost consilier la Cotroceni?
R.W: Nu a existat vreun moment tensionat in colaborarea mea cu Presedintele Romaniei. Nu am plecat din functia de consilier prezidential pentru ca nu m-as fi inteles cu presedintele, ci pentru ca imi devenise evident ca ma risipeam, ca nu puteam construi nimic serios si care sa conteze. Renuntasem la libertatea mea de exprimare, la viata mea privata - aspecte la care tin enorm - si in schimbul lor nu aveam satisfactia unei actiuni care sa conteze. Pentru mine, unele din aspectele adiacente ale functiei de demnitar, gen SPP, telefoane securizate si altele, sunt o corvoada. Toate la un loc, au avut o influenta puternic negativa asupra starii mele de sanatate si, dupa plecarea de la Cotroceni, am avut nevoie de cateva luni bune ca sa-mi revin. Ulterior, am devenit foarte critica la adresa presedintelui Basescu pentru ca actiunile sale au devenit din ce in ce mai vadit indreptate impotriva intereselor Romaniei. Am convingerea ca nu-l intereseaza nimic in afara propriei persoane si detinerea puterii pentru a distruge, pentru a-i ingenunchia pe ceilalti, nu pentru a construi ceva bun pentru aceasta tara. (a consemnat Viorica Rosca)
Articolul integral aici .